miercuri, 10 septembrie 2008

de ce-ai plecat?

E trist să mori când nici măcar
Nu te aştepţi.
E trist să pleci,tu nici să n-ai habar..
Să nu te astepţi..
Să ai o viaţă înainte,o viaţă
Fără sa-ţi atârne d-un fir de aţă
TU azi te bucuri,viaţa ţi-o trăieşti
Iar mâine,revoltaţi,ne întrebăm..
De ce cu noi,Tu nu mai eşti?
Unde ai plecat? E prea devreme..
Învinge Moartea,nu te teme
E aşa devreme...

Aşa ca-ntreb:De ce te duci?
Te duci în depărtare,te-am pierdut
Iar noi,o luăm de la-nceput

Dar fără tine,cu amintirea din trecut ...

Urasc clipa in care am primit azi sms-ul prin care am fost anuntata ca maine trebuie sa fim alaturi de tine pentru ultima data. Am crezut ca e o gluma, desi cineva semnase din partea familiei tale. Am sunat sa verific daca e adevarat ceea ce scria acolo, si mi se confirmase! Am inghitit un nod mare, si am amutit. Mainile mi-au inghetat pentru cateva clipe si imi tremurau continuu. Am inchis telefonul si priveam in gol. Am zis ca ne vedem si nu am reusit. Ma simt vinovata ca am tot amanat momentul mereu si acum e mult prea tarziu. Ai plecat de tot si acum m-ai lasat cu vina asta apasatoare.
Chiar nu mi te pot imagina ca nu mai esti nici acum, nu vei fi nici maine si niciodata. Ma gandesc la tine si nu vad in fata ochilor decat ca aveai un zambet larg si ca imi induceai o stare pozitiva, mult prea pozitiva uneori. Cui sa ii vorbesc de tine astazi, cand stiu ca ii voi vorbi la trecut. NU indraznesc sa o fac, pentru ca nu pot realiza asta. Te urasc ca ne-ai lasat singuri sa-ti simtim mereu lipsa. Nici macar golul din noi nu se mai aude. E pur si simplu un gol nedefinit. S-a asternut o liniste morbida si ne-ai redus pe toti la tacere. Sa fi vrut D-nezeu asta? Se spune ca D-nezeu ii alege langa el pe oamenii buni. Asa si este. Dar cu ce pret? Pe noi ne-a intrebat cand a facut asta?

0 comentarii: