marți, 23 decembrie 2008

This message has no image. Display it yourself!

Cel mai mult ma intristeaza si ma face sa ma simt neputiincioasa privirea unui copil neajutorat, si ochii inlacrimati ai unui batran/e care are privirea luminata de vitrina unui magazin, fiind constient ca nu ar avea nici maine banutii necesari sa cumpere ce ii lumineaza pentru cateva secunde privirea, pentru ca apoi sa si-o miste in pamant dezamagita.
De cate ori ni se intampla ca, uneori, sa ne desprindem din nebunia in care alergam cu toii, sa ii privim sau intelegem pe cei care au cu adevarat nevoie? Ti s-a intamplat vreodata asta? Daca nu, nu te simti oarecum vinovat/a pentru ca participi activ/inactiv cu indiferenta ta? REACTIONEAZA!!! Mie mi se intampla in ultimul timp, si tot mai des. Sa fie oare asta timpul pentru care ar trebui sa platesc incet, incet pentru tot aceast timp in care nu vedeam toate aceste lucruri?
Care e pretul unei astfel de atitudini? Niciunul. Am incercat de mai multe ori, si asteptam sa saracesc. NU s-a intamlat. Toate astea, nu m-au facut decat sa ma imbogatesc. Cand zic m-am imbogatit, nu te gandi ca m-am facut peste noapte mai buna, mai inteleapta. Dar pot spune ca am devenit mai sensibila la tot ce inseamna suferinta altora.Mi-am schimbat atitudinea. Daca nu brusc atunci, cu siguranta s-a intamplat cu prima ocazie.
As vrea sa simt in suflet Craciunul unui astfel de om. Sa fiu in sufletul lui sau in gandurile lui si sa simt/aud ceea ce isi doreste el. Sunt curioasa care i-ar fi dorintele? Cu ce difera fata de dorintele unuia ca noi care nu duce lipsa de nimic? Ce isi doreste in momentele in care ne vede pe toti alergand de la o vitrina la alta?
Daca cunosti un astfel de om, te rog, anunta-ma! Vreau sa fac schimb de Craciunul meu cu al Lui. Sa aiba el parte de lucrurile pe care le am eu si poate si le doreste el, si eu sa am parte de lucrurile pe care el deja le are!
Hai sa ne dorim de Craciunul asta sa nu ne mai dorim nimic material!Sa ne dorim pentru cateva clipe sa fim simpli!
Sa ne dorim sa ne bucuram de zambetul unui copil neajutorat si de mana calda a unui batran stransa dupa ce l-am ajutat.
Eu asta imi doresc de Craciun! Sa ti-l pot darui pe al meu!

joi, 18 decembrie 2008

"Dragostea dureaza 3 ani!"


Daca nu ai reusit anul asta sa vezi piesa de teatru "Dragostea dureaza 3 ani", pe 22 decembrie, ora 20.00 (Laptaria Enache) e ultima sansa sa o faci.

Adevarul sau minciuna tine de fiecare relatie in parte. Poate ca dragostea nu dureaza chiar 3 ani sau poate da. Nu vreau sa deconspir nimic in randurile ce urmeaza. Vreau doar sa tineti cont de cateva detalii in drumul vostru catre Laptaria Lui Enache :
Daca nu ati trait niciodata DESPARTIREA, atunci ferice de voi si pacat pentru piesa. Veti ramane doar cu impresia unei comedii fermecatoare la care ati ras cu lacrimi..si atat. (Ceea ce, la suprafata, nu e rau).
Dar daca ati experimentat-o, indiferent de ce parte a baricadei v-ati aflat, atunci pregatiti-va. Veti rade, dar parca rasul nu e al vostru. Piesa se transforma treptat-treptat intr-o tragi-comedie. Iar voi, cei care inca formati un cuplu, hmm....s-ar putea sa iesiti cu semne de intrebare asupra propriei relatii.
Si totusi? De ce va spun ca ar fi pacat sa o ratati? Pentru ca veti rade si va veti intrista in acelasi timp, iar sentimentul de melancolie, ciudat, nu va va deranja.
"Daca nevasta iti devine prietena, e cazul sa-i propui unei prietene sa-ti devina nevasta"; "Dragostea ia sfarsit atunci cand nu te mai poti întoarce"; "in primul an - cumparam mobila, in al doilea an - mutam mobila, in al treilea an - impartim mobila"…Trist, nu-i asa? Haios, nu-i asa? Adevarat?...Posibil. Trei determinante care fac deliciul acestei piese.
Dragostea nu dureaza doar trei ani, dar dragostea moare.. Moare pentru a renaste si mai puternic alaturi de altcineva. Cel putin asa spune piesa. Ramane la latitudinea voastra ce alegeti sa credeti.

Experimenteaza:
Cristi Iacob - Marc Marronier, proaspat divortat
Adriana Trandafir - Anne Marronier, fosta sotie
Gabriela Iacob - Alice, amanta
Vitalie - Jean Georges, prietenul homosexual
Matilda - o prostituata
Scenografia: Lian Ionesco
Coregrafia: Ioana Marchidan
Video: Dan Vezentan
Replici din piesa, posibile si in viata:
In primul an cumperi mobila, in al doilea an muti mobila, in al treilea an imparti mobila.
sau
Iubita mea, nu te-am inselat de placere.
Te-am inselat pentru supravietuirea speciei.
sau
Cand nevasta iti devine prietena,
E cazul sa-i propui unei prietene sa-ti devina nevasta.

Un cadou neconventional: o calatorie!




Exista in noi ceva frumos care din neatentie poate sa fie pierdut.
Exista in noi, in fiecare, dincolo de rautate, orgolii, invidii, dezbinari, neimpliniri, frustrari, regrete sau ura, ceva care ne salveaza:sufletul!
Iti propunem sa ne facem reciproc un cadou de Craciun.
Tu iti faci in asa fel programul incat Luni, pe 22 decembrie, la ora 19, sa fii la Teatrul " Ion Creanga" in Piata Amzei sa vezi piesa de teatru "CALATORIA". in regia Chris Simion.
Conditie de participare: sa ai la tine sufletul deschis.
Noi garantam ca ti-l vom umple cu o lectie de zbor si de iubire.
Accepta provocarea noastra. Este un cadou neconventional, pentru suflet.
Din cand in cand trebuie sa hranesti ce ai in tine sensibil, emotionant, profund.

Te asteptam!
Chris Simion, Ioana Marchidan, Istvan Teglas, Lari Cosmin Georgescu, George Albert Costea, Silviu Bertalan

sâmbătă, 13 decembrie 2008

CineMAiubit


Joi seara, s-a incheiat Editia a-XII-a a Festivalului International de Film Studentesc "CineMAIubit", la care am ajuns si eu.
Festivalul a cuprins patru sectiuni competitive: film de fictiune, film documentar, film experimental si film de animatie.

Surpriza mare mi-a fost sa constat, ca desi ma asteptam ca majoritatea premiilor sa fie acordate studentilor de la UNATC, pot spune ca primul loc ca numar l-a tinut Universitatea "Hyperion".
Dupa acordarea premiilor (unde l-am zarit si pe Nae Caranfil la un moment dat acordand unul din marile premii), am vazut si scurt metrajele pentru care s-au acordat acele premii. Am vazut filme bune,si filme foarte bune. Nu sunt eu critic de film sa imi pot da cu parerea, insa am constatat ca sunt filmele facute de studentii nostri, filmele care ar putea participa cu degajare si la alte festivaluri internationale. La premiere, am reintalnit o parte din actorii pe care ii vad de ceva vreme jucandu-si piesele "for free" in weeekend la UNATC-I.L.Caragiale.
Tind sa cred ca acesste scurt metraje nu vor fi vreodata promovate ca idee de regie, productie, actorie, pentru ca nu va fi evident buget pentru asa ceva!
Daca spun ca o imagine face cat o mie de cuvinte, risc sa folosesc un cliseu, dar aceste scurt metraje confirma inca o data aceasta zicala.

duminică, 7 decembrie 2008

Romantiosii-de Edmond Rostand





In ultimul timp simt ca fac parte dintr-o lume in care ma regasesc cel mai bine - cea a teatrului. Lumea spectacolului de teatru este locul in care te simti constant intr-o poveste, lumea in care te poti refugia fara teama.
Aseara am fost la piesa "Romantiosii" care s-a jucat la sediul UNATC-Sala "Ileana Berlogea".
Piesa este o comedie romantică, care spune povestea a doi tineri îndrăgostiţi, ce descoperă adevarata frumuseţe a iubirii, iubire pe care cei doi tineri cred ca o pot trai asemenea celor din romanele siropoase sau celei a lui Shakespeare din "Romeo si Julieta".
Tinerii absolventi joaca impecabil, cel putin cei doi din rolurile principale,
Sylveta - Irina Drăgănescu
Percinel - Costel Bojog
.
Felicitari lor si celor care coordoneaza proiectele de la UNATC.
In seara asta e programata piesa "Transcentral" la Casa de Cultura a Studentilor, ora 19:00

miercuri, 3 decembrie 2008

Eibbor Smailliw


Before you take the "Road to Mandalay" first you'd like to "Live" for an "Eternity" and "Feel" like "Angels" and then, you may whisper me, "Somethin' stupid like i love you".

That's Robbie, just brilliant!