ssssssssst!

Pregatesc o intalnire, demult! Nu reusesc! Cred ca m-am gandit atat de mult la ea, incat mi-e foarte teama ca o sa se duca dracului chiar de tot, daca nu s-a dus deja! Sa fie oare neevoie de curaj? Prea multa teama adunata? Mmmmda, intotdeauna am gasit o scuza pentru asta! Au trecut deja 7 ani de atunci, sau mai putin cu cateva luni.
Cred ca singura bariera e in capul meu, si nici macar acolo nu exista. Si totusi...ceva ma opreste. Asa usor stim sa urlam atunci cand ni se cuvine ceva!!! De ce nu urlam si atunci cand am gresit! Ar trebui ca greselile pe care le facem fata de noi, fata de altii sa doara ca o durere fizica! Asa mi-as dori uneori!
Ori de cate ori ni se pare ca avem un merit asteptam in secunda 2 sa fim rasplatiti! Cand am gresit, suntem idignati ca ni se cere socoteala! Doamne, cat de mandri putem fi!!!
Ma apuc sa ii scriu scrisoare lui Dumnezeu! Vreau sa ma cert cu el!