marți, 25 martie 2008

viata, o bucata de hartie igienica!


De cateva zile sa nu zic saptamani bune, am simtit ce inseamna sa fii rau. Pun capul pe perna si ma gandesc ca pot fi si altfel de oameni care stiu sa faca si altceva decat rau. Constat ca ma insel, si atunci ma intreb: m-am nascut in alta lume? unde sa ma refugiez? m-as ascunde, dar se spune ca ce nu te doboara te intareste. Te intareste pentru ce? Sa fii si tu rau, sau la ce bun? De ce ne luptam cu totii pentru un loc mai bun, conditii mai bune, cand suntem inconjurati de aceiasi oameni? Ne batem (ma bat) cu morile de vant, contracurentul a devenit un curent normal iar anormalul, normal.
Stau si ma intreb ce le aduce altora fericirea? Esti fericit si multumit de tine sa pari altceva decat esti? Sa fii snob ca asa cere trendul? Sa vorbim tare sa ne facem auziti ca doar altfel nu ne putem face auziti? Sa ne scuzam cu defectele altora uitand de-ale noastre? Sa ne lafaim in lucruri care nu ne sunt de niciun folos? Daca e asa, si toate astea te fac fericit si multumit de tine, nu-ti pot spune decat: prietene, ti-ai castigat o viata de unica folosinta. Foloseste-o ca e echivalentul a unei bucati de hartie igienica pe care o poti arunca la cos dupa ce te-ai sters cu ea la fund, sau mentosana pe care ai supt-o si nu ai ramas decat cu aroma de mentol!
Cu totii avem momentele noastre de intimitate cand ne retragem "noi" cu "noi" si constatam ca avem cate-o nemultumire pe care constientizam ca ne e poate imposbil sa o putem transforma in multumire. Ce din ceea ce avem ar putea transforma neajunsul in deajuns? Nimic, evident!
Vezi bine, e lantul slabiciunilor. Daca am fi cu totii altfel decat suntem nu ar mai fi nicio veriga prea slaba incat sa rupa lantul.
Ma gandeam mai devreme din ce s-a nascut Raul, care este geneza Lui. Care e istoricul lui defapt? Am putea trai fara El?Tind sa cred ca unii oameni nu ar putea. Este alimentul lor de zi cu zi, asa cum imi beau eu cafeau in fiecare dimineata, si in ultimul timp, de 3 ori/zi, spre deosebire de ei care au depasit de mult cred, cifra 3.
Sa revenim la geneza raului: are radacini religioase, si sa iti zic de ce! Raul a luat nastere odata cu momentul punerii Lui Adam si Eva in gradina Edenului. Dupa ce D-zeu le-a pus in gradina copacul cunoasterii Binelui si al Raului, cei doi saturati de atata Bine si Fericire au ales Raul.
Nu cred ca mai are rost sa continui cu istoricul. Daca ar fi sa ma ascund pentru toate zilele adunate in care am cunoscut Raul si formele lui, nu mi-ar ramane decat ziua in care ma vei scoate pe usa sa ma duci la groapa pentru a ma ingropa .
Eu, Raul, Raul cu mine!

0 comentarii: