Stii ce inseamna sa fii vindecat printr-un rasarit de soare? NU, categoric. Iti explic eu. Nu te trec fiorii, e prea banal sa simti asta. Cand am vazut rasaritul de soare in Vama, m-am simtit pur si simplu absorbita de cercul perfect in care era concentrat cel mai perfect orange pe care l-am vazut ever. Nici Modigliani, nici Renoir, nici Grigorescu nu ar fi combinat codurile de culoare potrivite incat sa iasa acel orange impecabil. Cred ca acolo e secretul defapt. In culoarea care te fura complet.
Cand ma gandesc ca el, Rasaritul e atat de frumos in fiecare dimineata, imi vine sa nu mai dorm.
Iti amintesti cum a rasarit defapt? Intai se ivise o umbra timida de orange; era timida pentru ca plaja era plina de oameni ca mine,ca tine, care asteptau nerabdatori sa le oferi starea aceea mirifica pe care noi am simtit-o. Priveam spre rasarit si ca tabloul sa fie complet trebuiau sa apara prietenii nostri pescarusii. Si au aparut. Bineinteles ca au aparut,pentru ca acolo isi fac ei dansul in fiecare dimineata; alintati de rasarit.
Bolero-ul lui Ravel incuraja tabloul. Noi, ca niste spectatori care asteptau ca momentele sa devina din ce in ce mai intense stateam cu teama ca respiratia noastra sa nu deranjeze momentul rasaritului. Eu imi tineam respiratia pentru ca flautul lui Ravel insufla pescarusilor siguranta ca in bucata mea de cer nu se vor simti niciodata singuri. Acolo ii asteptau toate momentele mele de bucurie, visele cu alti pescarusi care isi doreau si ei o bucata de cer. Important era sa nu se opreasca din zbor!
M-am simtit mai usoara ca niciodata. Am furat clipa de atunci si nu mai vreau sa-i dau drumul. O tin strans ca pe cel mai drag lucru. Daca vreau o pot face bucati sa o impart si cu altii pentru ca stiu ca in fiecare particica din ea este trairea pe care am simtit-o!
1 comentarii:
"it's hard to tell that the world we live in is either a reality or a dream! "
Trimiteți un comentariu